3poeme de Dan Sociu

La mulți ani, Dan Sociu 🙂

Poeme@cotidianul.ro / clujulcultural.ro / facebook.com |   imagine@fototeka.wordpress.com

dan-sociu-foto-un-cristian-2007

Cîntec eXcesiv IV

Apă, apă peste tot, şi nici un strop de băut,
50 de posturi TV, şi mai nimic de văzut,
întins în pat – şi-mi pare că mărşăluiesc –
cu ochii injectaţi, privesc
ştirile, poate va arde
ceva pe strada Sfinţii Voievozi
şi, preţ de-o clipă,
o să îţi zăresc
picioarele-n ciorapii galbeni, cînd ieşi
fugind,
din bloc,
ferindu-ţi faţa
nu atît de foc, cît de solzii
reci ai camerelor
video
care nu adăpostesc,
cum simţi că nu te mai adăpostesc
cuvintele (îmi spui că nu ştii
dac-o să mai scrii
şi ţi-e frică), deşi
the word
is a way of murdering
the outside world, adică
tot ce i-a rămas
unuia ca mine,
ce i-ar mai fi rămas
uneia ca tine,
„genul de oameni
care nu se simt bine nicăieri,
indiferent de orice”,
cum îmi spuneai
într-un mail.

În curînd o să mă uiţi, Ruxandra,
şi-n timp, încet încet, mesajele mele
le vei trece-n junk-mail.

 

***

 

Cam cu o oră înainte să mă trezesc

intru în bucătărie și fac cafea pentru toți

și nu mi-e nici mie așa de ușor

 

cu o copilărie săracă în spate, într-un orășel din Moldova

și o vulpiță vicioasă încearcă să mă muște de mînă.

Am citit pe net despre ea: înseamnă dragoste neîmpărtășită și nebunie.

 

Pe fereastra bucătăriei se vede întotdeauna aeroportul

din puțul de ciment dintre blocuri, unde miroase a ciorbă de zarzavaturi

și excremente de animale care agonizează pe sticle sparte

 

se ridică mereu spre cer avioane grele de apă. Dar nu ne mai păcălim

am pornit și ieri spre aeroport și alaltăieri, toată primăvara de fapt

și am întârziat. Sufletele noastre au nimerit din prima zi și acum se plimbă

 

pe alei însorite, printre mii de fețe noi sau discută cîntat și dulce cu o fetiță, Cățelușa.

Celelalte componente ale noastre, cele obscure, s-au întors acasă învinse

cu autobuzul prin ploaie, lîngă aceeași pereche de nemți înghețați.

 

Ce frumoasă și ce departe e ziua de ieri, ce reale sunt aceste cereale.

 

***

dragoste cu vată-n nări
dragoste cu bani pe piept
vreau să scriu despre tine
cum ar scrie un cîine
cu faţa-n cearşaf
prizez linie după linie
din mirosul tău
în genunchi
te văd cum te duci
cu soarele-n stomac
prinsă-ntre maşini
în mijlocul străzii
ca-n mijlocu iadului
simţi gura mea
cum te sufocă

Lasă un răspuns