Interviu cu Marian Heredea

European_Green_Capital_Official_LogoÎnființat în anul 2010, titlul de European Green Capital – Capitala Verde a Europei – a fost deținut de către Stockholm, Hamburg, Vitoria Gasteiz (Spania), Nantes, Copenhaga și Bristol. În 2016, deținătorul titlului este Ljubljana, iar anul viitor, orașul ce va avea renumele de capitală verde a bătrânului continent este Essen, din Germania.

Pentru anul 2018, șapte orașe aspiră la titlul mai sus menționat, aplicând pentru obținerea acestuia. Este vorba despre Ghent, din Belgia, Nijmegen și ‘s-Hertogenbosch din Olanda, Tallin – Estonia, Umeå din Suedia, capitala Poloniei – Varșovia și, nu în ultimul rând, Arad, orașul de pe Mureș. Dintre aceste șapte orașe, doar trei vor intra pe lista scurtă ce va fi anunțată în aprilie. Cei ce aleg orașele finaliste sunt 12 experți independenți, fiecare specializat în câte unul dintre cele 12 domenii-cheie în care orașele trebuie să exceleze.

Juriul ce decide câștigătorul titlului  pentru anul 2018 – dintre cele trei orașe finaliste – va fi format din reprezentanți ai câtorva instituții europene, iar în fața acestora, orașele incluse pe lista scurtă își vor prezenta proiectele în iunie 2016, la Ljubljana, deținătoarea titlului anul acesta. Pentru a citi mai multe despre criteriile luate în considerare de către juriu, accesați site-ul Comisiei Europene.

Și pentru că – așa cum am punctat mai sus – câștigătorul titlului va fi anunțat în iunie în cadrul unei ceremonii organizate la Ljubljana, însă Primăria Municipiului Arad nu a făcut public niciun proiect – sau măcar idee de proiect – ce ar urma să fie prezentat în fața juriului, cineva din societatea civilă face o propunere.

Acest „cineva din societatea civilă” este Marian Heredea, arhitect arădean ce activează în vestul țării. Absolvent al Colegiului Moise Nicoară din Arad, iar mai târziu al Facultății de Arhitectură de la Politehnica din Timișoara, al Gerrit Rietveld Academie din Amsterdam, cu un master în Urbanism și amenajarea teriotoriului obținut în cadrul politehnicii timișorene, cu studii de Design Ambiental în cadrul Universității Tibiscus din Timișoara și cu o serie de participări la simpozioane și excursii de studiu atât în Europa, cât și în SUA, Marian Heredea se implică și în proiecte de caritate sau proiecte ce vizează îmbunătățirea vieții din orașul său natal – Arad.

header interviu marian

De data aceasta, Marian vine cu o propunere pentru Primăria Municipiului Arad, în ceea ce privește competiția European Green Capital 2018. Despre acest proiect, despre felul în care vede el sustenabilitatea și „verdele” în Arad, dar și despre șansele orașului de a surclasa celelalte orașe de pe listă, în interviul ce urmează.

Pentru cei ce doresc să afle mai multe detalii despre studiul arhitectului Marian Heredea, acesta este disponibil pe heredeamarian.ro!


Eugen Rogojan: Ajută-ne să intrăm puțin în temă. Ce crezi că ar mai fi de adăugat depsre această competiție? Ce înseamnă un oraș sustenabil și, să zicem, pe o scală de la unu la zece, Aradul unde se situează?

Marian Heredea:  Un oraș sustenabil (sau ecocity) este un oraș care este construit/gândit în așa fel încât impactul său asupra mediului înconjurător să fie minim, iar principiile după care este guvernat pe termen lung au ca punct central ideea de dezvoltare durabilă. Un lucru important de precizat este componeta socială a unui asemnea oraș, care este educată și conștientizată de modul în care își utilizeză și consumă resursele.

Legat de competiția European Green Capital cred că este o competiție binevenită în climatul actual, până la urmă putem vedea cu ochiul liber unele dereglări climatice care au loc atât în România, cât și în restul lumii, iar o asemenea competiție poate schimba într-o anumită măsură cursul actual al lucrurilor. Spre exemplu, dacă vom continua la nivel global să poluăm în ritmul actual până în anul 2050 temperatura globală va crește cu șase grade, creștere care va influența în mod negativ planeta și implicit parcursul nostru ca specie.

Eugen Rogojan: Ce te-a motivat să îți ocupi timpul liber, care presupun că nu este prea mult, cu punerea pe hârtie a unui proiect pentru Arad – Capitală Verde a Europei 2018, chiar dacă Primăria Municipiului nu a lansat un concurs pentru specialiști?

Marian Heredea:  Motivul principal pentru care am inițiat un asemena studiu este legat de considerente personale. Cred în Arad și cred că este un oraș cu un potențial foarte mare, de acea consider că este important să câștigăm un asemena concurs, chiar dacă timpul este scurt. Câștigarea unui concurs de calibrul European Green Capital ne-ar plasa  ca și oraș sau comunitate pe harta Europei și am putea deveni o alternativă viabilă, în fața altor orașe mai mari, pentru investitorii străini și industriile emergente. Preconizez că în viitor dezvoltătorii vor fi încurajați prin tot felul de mijloace și facilități să investescă în orașele care au adoptat strategii sustenabile .

Mai sunt motivat și de domeniul în care activez, și de faptul că primele strategii la nivel urban au fost propuse de arhitecți. Un exemplu este Bukminster Fuller, care a fost inventatorul domului geodezic, care acum este folosit în cadrul proiectelor Eden din Marea Britanie. Aceste proiecte se axează pe crearea unor ecosisteme artificiale care vor putea fi folosite în viitor ca și model de strategie de colonizare a planetelor. Tot Bukminster Fuller a mai scris și o carte, sau mai bine zis un manual de utilizare al pamantului, ce poartă denumirea de “Operating Manual for Spaceship Earth “ , manual în care planeta noastră este descrisă ca o navă spațială care se mișcă în spațiul cosmic și care are resurse finite care trebuie gestionate cu multă atenție.

Revenind la timpurile moderne, tot un grup de arhitecți a gândit și  strategia pentru trecerea întregului sector energetic european pe energii regenerabile. Studiul făcut de aceștia  împreună cu o echipă multidisciplinară a avut un impact pozitiv la Bruxelles, Comisia Europeană demarând astfel finanțarea unui ghid complet pentru restructurarea întregului sector energetic european, restructurare care trebuie aplicată în fiecare țară membră a UE în parte. Cred că inițiativa acestora este de lăudat și bine de urmat în cadrul comunităților locale, iar unele concepte gândite de ei la scara europeana pot fi implementate în orașe precum Aradul.

Strategii Arad 2018

Eugen Rogojan: Aradul are mult de lucru, din punctul meu de vedere, pentru a ajunge un oraș verde, un oraș cu adevărat sustenabil. Câștigătorul va fi ales în luna iunie a anului curent. Cosnideri că este destul timp pentru a pregăti un dosar de candidatură care să întreacă cel ale orașelor concurente?

Marian Heredea: Într-adevar timpul este scurt dar cred că am putea câțtiga o asemena competiție. În primul rând ne favorizează poziția geografică și apartenența la fostele țări din blocul comunist. Europa este într-o perioadă de deschidere, datorită climatului geopolitic și cred că ar fi „ochi” și pentru noi, mai ales pentru un oraș de dimensiunile Aradului. Aradul mai este avantajat și de resursele regenerabile locale ce se pot valorifica într-un timp relativ scurt, cum ar fi râul  Mureș, exploatațiile și bazinele geotermale care sunt în apropierea Aradului, puterea geotermală sau capacitatea calorică a terenului de sub noi și de potențialul agricol, adică implicit potențialul de biomasă al județului Arad.

Toți acești factori trebuie coagulați în strategii pe termen lung și scurt. În fereastra  de doi ani pe care o avem, va trebui să gândim un proiect viabil cu soluții concrete, și până în 2018 să avem deja implementate unele din strategiile propuse pe termen scurt. Cheia pentru a câștiga o competiție de genul acesta într-un timp așa de scurt este propunerea unor strategii minim invazive, cu un impact maxim asupra orașului și, bineînțeles, scrierea unui proiect bine documentat și cu o prezentare pe măsură.

Daca aș fi pus în situația de a lucra la un asemenea proiect, aș începe printr-o analiză amplă a orașului, aș identifica unele puncte cheie  de convergența a principalelor domenii de interes și aș propune soluții specifice pentru fiecare din aceste puncte, astfel rezultând soluțiile care ar funcționa pe mai multe planuri – social, economic, genstionarea resurselor șamd.

Minimum resources , maximum results!

Timeframe-ul este foarte strâns, de aceea trebuie să acționăm cât mai rapid pentru a pune bazele unui proiect cu șanse de reușită, dar cu o echipă determinată, sunt sigur că avem șanse de reușită. Dosarul ar trebui gândit în ideea în care calitatea este mai importantă decât grosimea sau cantitatea de informație din dosar. Până la urmă, în evaluarea unui asemena proiect, ponderea mare o au strategiile propuse, nu informațiile inutile.

ZuE5HdV

Eugen Rogojan: Ce strategii ar putea aborda Aradul pentru a deveni mai sustenabil decât acum? Câteva idei pe termen scurt și lung.

Marian  Heredea: În primul rând, trebuie să privim orașul ca un ecosistem complex în care ecologia și economia se întrepătrund, iar resursele precum apa, căldura,  energia și rezidurile  sunt într-o permananetă mișcare și transformare. Ca strategii pe termen scurt, strategii minim invazive,   aș propune înființarea unui centru care să se ocupe de managementul resurselor mai sus enumerate, entitate care sa lucreze în strânsă legătură cu administrația  locală și instituțiile subordonate acesteia. Transformarea falezei mureșului într-un coridor verde unde biodiversitatea să poată fi proteja și observată, exploatarea râului Mureș ca resursă de energii regenerabile prin amplasarea unor turbine flotante care să producă energie pentru necesarul energetic al instituțiilor publice, amplasarea unor piscine cu sistem de flitrare pe Mureș, care să combine ideea de zonă de agrement cu filtrarea apei Mureșului, eficientizarea iluminatului public prin înlocuriea  becurilor actuale cu sisteme tip LED, cu un consum redus. De asemenea, ar ajuta și racordarea transportului în comun și a companiilor private de taximetrie la surse de energie regenerabilă, cum ar fi biogazul. Crearea de spații verzi în diferite zone ale orașului astfel încât zonele rezidențiale să nu fie la o distanță mai mare de 500 de metri față de acestea,  crearea de asociații la nivel local între restaurante, supermarketuri, piețe și alți consumatori pentru un management mai bun al resurselor perisabile ar fi și ele benefice. În același timp, necesare sunt și izolarea termică a blocurilor, racordarea la infrastructura europeană pentru bicicliști și înființarea de clustere și asociații locale  care să vină cu propuneri către administrația locală în vederea creări unui viitor mai sustenabil pentru orașul Arad.

Pe termen lung ar putea fi proiectele de anvergură pe care nu le  putem încadra în  timeframe-ul 2016-2018, dar s-ar putea implementa într-un timp mai lung, câteva exemple ar fi construirea unei centrale pe biomasă, construirea unei centrale termince care să folosească puterea geotermală, folosirea teraselor de pe blocuri pentru amplasarea de panouri solare și/sau fotovoltaice care să contribuie la încălzirea, răcirea sau producerea de energie electrică pentru microcomunitățile din cartiere, racordarea la rețeaua energetică europeană și crearea de legături cu orașe care ne pot deveni partenere în schimburi de energie regenerabilă.

Eugen Rogojan: La nivelul Europei s-a propus trecerea până în 2050 la exploatarea energiilor regenerabile pentru întregul sector energetic. Ce potențial are orașul Arad în această privință? Ce anume ar putea lua, de exemplu, locul CET-ului arădean?

Marian Heredea: Momentan este doar în fază de propunere acest concept general, însă deja exista un ghid (despre care am vorbit mai de vreme) în care sunt stabilite în linii mari modalitățile în care se poate face această tranziție în direcția exploatării resurselor regenerabile la scara europeană. Comisia Europeană va trebui să trimită ghidul prin care se stabilește noua grilă energetică europeană guvernelor țărilor membre UE care la rândul lor vor lua decizii la nivel național și local. În cazul  aderării la această cartă se va trece la implementarea exploatării energiilor regenerabile pentru întreg sectorul energetic. Este un proces lung la care trebuie să adere cât mai multe țări fiindcă avantajul tocmai în asta constă, cu cât mai multe țări care vor adera la acest program, cu atât mai multe tipuri de resurse regenerabile.

Decarbonizarea sistemului energetic european  este fezabilă tehnic și economic pe termen lung, toate scenariile care ating obiectivul de reducere a emisiilor sunt mai ieftine decât continuarea politicilor actuale. Pe lângă toate acestea,  investițiile  în infrastructură făcute din timp  costă mai puțin, și o mare parte din infrastructura energetică europeană construită în urmă cu 30 sau 40 de ani trebuie înlocuită oricum. Prin  înlocuirea imediată cu alternative viabile și reducerea emisiilor de carbon se pot evita unele schimbări costisitoare în viitor. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, investițiile în sectorul energetic făcute  după 2020 ar costa de 4,3 ori mai mult ca cele realizate înainte de 2020, deci ne aflăm într-un moment crucial în care pot fi inițiate proiecte cu efect economic pozitiv pe termen lung.

Ca și mod de  funcționare, noua infrastructură energetică propusă de către Comisia Europeană face legatura între diferite zone ale Uniunii Europene, astfel Nordul va fi legat de Sud și Estul de Vest, fiecare zonă geografică ajutând la completarea energetică a altor zone din spațiul european. De exemplu, când în Nord avem vânt (energie eoliana), în Sud s-ar putea să avem soare (energie solară) și astfel se vor putea compensa lucrurile. Bineînțeles, vorbim de sisteme mult mai complexe de atât, dar mult simplificate lucrurile ar funcționa conform descrierii făcute mai sus.

La nivel administrativ și politic trebuie făcute niște schimbări majore pentru crearea acestei infrastructuri la scară europeană, trebuie lucrat cu aparatele adminsitrative și guvernele țărilor candidate pentru a se lua măsuri la nivel de țară, dar odata ce a fost lansată ideea la nivel politic cred că va fi doar o problemă de timp până ce se va începe implementarea ei la scară macro.

Aradul are mult potențial în ceea ce privește integrarea într-un asemena sistem, poziția geografică și amplasarea într-o zonă densă din punct de vedere al energiilor regenerabile fac din orașul nostru un cadidat cu potențial ridicat atât pe plan local, cât și pe plan european.

Legat de CET, aș veni cu o propunere simplă care se leagă de tema noastră, mai exact reciclarea acestuia și transformarea termocentralei actuale într-o centrală hibrid sau stație de procesare a diferitelor tipuri de energie regenerabilă, cum ar fi puterea apelor geotermale din zona Șofronea-Curtici, energiile provenite din surse precum puterea calorică a pământului, biogazul, biomasa etc.

Costurile de relocare pentru o asemena centrală sunt foarte mari, aceasta nefiind o soluție viabilă pentru bugetul local, de aceea reconversia CET-ului într-o centrală de tip clean energy este mult mai benefică pentru oraș.

AR2018pg5

Eugen Rogojan: Și că tot am adus vorba despre contextul european. Se ia în vedere în ultima perioadă construirea unei rețele de „autostrăzi” pentru biciclete, la nivelul continentului. Crezi că dacă Aradul ar încerca să facă demersuri pentru a aduce această rețea și pe la noi, ar avea un atuu în fața celorlalte orașe?

Marian Heredea: Sunt sigur că am avea doar de câștigat prin racordarea Aradului la aceste “autostrăzi” pentru biciclete! Sunt orașe mult mai mici ca Aradul, din afara României  care deja fac demersuri  serioase pentru racordarea la acest sistem de autostrăzi, cred că Aradul ar putea deveni un leader zonal care să inițieze formarea unui cluster de orașe care vor putea milita împreună  pentru racordarea la acest sistem. Aradul are multe de oferit, atât ca județ, cât și ca oraș pentru turiștii bicicliști care ne vor călca pragul, zona Lunca Mureșului este unică în țară, iar Aradul este un oraș frumos și multistratificat din punct de vedere istoric, cu zone adiacente extrem de interesante pentru cineva din afară, în plus cred că ne-am încadra perfect ca și mărime și populație a orașului pentru a participa în mod activ la acest nou tip de turism.

Propunerea de racordare la pistele europene de bicicliști ar fi un plus în mapa de prezentare a proiectului de Capitala Verde. Dacă privim cu atenție la istoricul acestei competiții –  European Green Capital – putem vedea că unele orașe câștigătoare au inclus în proiectul depus strategii asemănătoare, gândite pe termen lung cu o perioadă de implementare care depășea data limităă a desemnării orașului câștigător, de acea cred că scrierea efectivă a proiectului și conceputului general Arad 2018 Capitală Verde, reprezintă peste 50% din soluția câștigatoare .

Eugen Rogojan: Am să fac iarăși o paralelă între întrebări. Nu pot să mă abțin, vorbind despre biciclete, să te întreb ce părere ai despre pistele realizate în municipiul Arad în ultima perioadă.

Marian Heredea: Ca și proiect în sine, este bine venit pentru oraș; era timpul să facem acest pas ca și comunitate, să începem să conștientizăm că există și alte mijloace de transport în afară de mașini. În perioada facultății am locuit aproape patru ani în Olanda, o țară cunoscută la nivel internațional ca “țara biciletelor“ și am fost convins în totalitate de acest mod de deplasare. Mersul cu bicicleta aduce doar beneficii, atât personale, imbunătățind sănătatea, cât și la nivel de oraș, un biciclist ocupând mult mai puțin spațiu decât un automobil, având în același timp o amprentă de carbon egală cu zero.

Legat de pistele de biciclete realizate în ultima perioadă în Arad, aș fi abordat puțin diferit problema proiectării lor. În această direcție am făcut și o propunere – tot pro-bono – pe care am înaintat-o municipalității locale, dar a fost tardivă reacția mea, proiectul actual fiind deja în fază de implementare. În propunerea facută, am gândit câteva trasee principale care legau centrii de interes, cum ar fi Bulevardul Revoluției, Piața Reconcilierii, zona Podgoria cu  faleza Mureșului și mai departe, zona Luca Mureșului. Spre deosebire de alte orașe, Aradul are o dezvoltare liniară. Mai exact, tot orașul se  desfășoară pe axa Nord-Sud, ceea ce poate fi un avantaj în concepera unui asemena proiect. Pistele de biciclete create pot deveni linii principale de infrastructură pentru microcomunitățile din zona suburbană.

În ceea ce privește zona centrală, proiectul meu propunea construirea unor piste suspendate între arterele principale de pe Bulevardul Revoluției, cu descărcări în zona Podgoria, Primărie, Teatru și Piața Avram Iancu. Pistele suspendare ar fi ocupat mult mai puțin spațiu decât pistele clasice, și astfel s-ar fi câștigat spațiu pentru parcările auto, care momentan reprezintă o problemă în zona centrală, cât și pentru pietoni sau terase, trotuarele nefiind afectate de aceste piste.

Deși soluția propusă de mine pare futuristă, cred că ar fi fost o soluție viabilată atât din punct de vedere finaciar, cât și din punct de vedere conceptual pentru comunitate și oraș. O astfel de propunere ar fi atras mult mai mult bicicliștii și ar fi ajutat la creșterea numărului acestora la nivel de oraș. Ar fi fost “cool” să mergi cu bicicleta deasupra mașinilor în zona centrală.

Eugen Rogojan: Această competiție poate fi câștigată doar de către comunitate, cu ajutorul administrației locale, și nu invers. Doar antrenând comunitatea locală în proiect putem aspira la acest titlu. Cum crezi că ar putea fi implicată societatea arădeană în această competiție?

Marian Heredea: În primul rând, comunitatea locală trebuie să își dorească asemenea schimbări la nivel de oraș și de modul în care acesta funcționează. Cred că administrația locală ar trebui să inițieze unele proiecte de educare și conștientizare a publicului larg în ceea ce privește implementarea unor strategii durabile pentru oraș.

Un bun exemplu în această direcție sunt chiar eu. Acum câțiva ani am devenit interesat de ceea ce înseamnă sutenabilitate și dezvoltare durabilă, dar nu știam cum pot intra în contact cu unii specialiști din domeniu, așa că am înființat împreună cu niște colegi un ONG, care să se ocupe de organizarea unor evenimete  orientate spre tematici legate de sustenabilitate, green city, eco housing, coeziune socială și așa mai departe. Rezultatele au fost de bun augur, am reușit să organizăm conferințe tematice, să aducem oameni din diferite domenii împreună și să creăm o platfomă pentru aceste tipuri de evenimete. Momentan avem la activ colaborări cu specialiști din domeniu, care au construit case low energy și case pasive, colaborări cu Camera de Comerț din Timișoara și conferințe organizate împreună cu urbaniști și reprezentanți ai adminstrației locale.

Dacă adminsitrația locală ar dori să se implice și să fie implicată activ în viața comunității, ar putea proceda într-un mod asemănător prin crearea unei platforme de informare a publicului, platformă prin care s-ar  putea produce interacțiunea dorită cu cu societatea civilă.

În Arad am participat la unele târguri organizate de Camera de Comerț și Industrie Arad, cum ar fi „Enreg”, care este deja la a șasea ediție și am constat că există un interes destul de ridicat pentru ceea ce înseamnă energii regenerabile și modul în care pot fi ele implementate la nivel micro.

Eugen Rogojan: Ce alte soluții concrete oferă studiul tău municipalității arădene pentru a face din Arad un oraș sustenabil?

Marian Heredea: Studiul meu trasează în linii mari direcțiile în care ar trebui să ne dezvoltăm ca și oraș pentru a ne ralia viitoarelor standarde europene, dar oferă și soluții concrete pentru implementarea unor strategii sustenabile pe plan local. În conceperea lui am pornit de la contextul energetic european în care ne aflăm, trasarea unor direcții clare și tangibile în timpul scurt pe care îl avem la dispoziție și propunerea unor strategii simple și clare care să funcționeze pe mai multe planuri.

Un bun exemplu în această direcție sunt piscinele prouse în zona ștrandului care au un sistem natural de filtrare al apei. Aceste piscine, pe lângă faptul că produc coeziune socială, fiind puncte de atracție pentru comunitate, curăță într-o anumită măsură și apa Mureșului  astfel îndeplinesc  un dublu rol.

AR2018 PAG3

Eugen Rogojan: Înțeleg că ai depus o variantă rezumată a studiului tău și la Primăria Municipiului Arad. Ai primit vreun răspuns?

Marian Heredea: Ai dreptate, am depus o variantă scurtă a acestuia, cu propuneri legate de râul Mureș. Din câte am văzut, propunerea mea a fost prezentată și în media, în cadrul unei conferințe de presă ținute la primărie însă încă nu am primit un răspuns exact legat de propunerea mea, deoarece încă nu a fost stabilită o întâlnire cu consultanții pentru proiectul Arad 2018 .

 

Eugen Rogojan: Crezi că municipalitatea va ține cont de propunerea ta și de eventualele propuneri venite din partea altor specialiști?

Marian Heredea: Cred că municipalitatea a realizat deja  faptul că în acest proiect trebuie să lucreze alături de comunitatea locală, iar acest lucru va  contribui la o transparență mai mare din partea conducătorilor.

Legat de propunerea mea, cred ca sunt șanse mari ca unele din ideile lansate prin acest studiu să fie luate în seamă și chiar implementate în proiectul final. Sunt deschis spre o colaborare pe acest proiect cu adiministrația locală și cred că aș putea să aduc și o parte din specialiștii de care este nevoie în acest proiect, dat fiind faptul că am deja un portofoliu de evenimente organizate pe această tema, iar eu împreuna cu colegii mei dispunem de know-how-ul necesar în demararea unui asemenea proiect.

Eugen Rogojan: Ce părere ai despre spațiile verzi din Aradul zilei de astăzi, care – din punctul meu de vedere – sunt puține, prost îngrijite și costisitoare? Sincer, ce șanse crezi că are Aradul în această competiție?

Marian Heredea:  Problema spațiilor verzi nu cred că ar trebui limitată la nivel de oraș. Cred că modul în care tratăm pădurile se reflectă și în felul în care tratăm  spațiile verzi din oraș. Îngrijirea acestor spații nu este o problema strict a administrației locale, este destul să facem o plimbare prin oraș și să constatăm că spațiile verzi din fata blocurilor sau caselor din diferite zone ale orașului sunt neîngrijite și ignorate de către locuitori. Cred că ar trebui să începem de jos în sus: de la locatar, la scară de bloc, la bloc, la cartier și mai apoi la oraș. Cred că locuitorii orașului încep încet să conștientizeze beneficiile unei ieșiri într-un parc sau pe faleza Mureșului, sau chiar în zone adiacente orașului, cum ar fi pădurea Ceala. De aceea nu înțeleg de ce unele spații verzi din jurul nostru sunt ignorate total.

Chiar dacă sunt mici, spațiile verzi sau copacii plantați în zonele rezidențiale, și nu numai, pot contribui la scăderea temperaturii la sol vara, pot acționa ca și spații  de absorbție pentru praf și apa pluvială, putând contribui la ridicarea calității vieții în mediul urban.

Legat de șansele Aradului în această competiție, aș vrea să nu mă pronunț. Cred că e mai important să acționăm decât să ne gândim neapărat la un outcome pozitiv sau negativ. Cred că de multe ori ne pierdem în detalii și ajungem să nu mai vedem imaginea generală din cauza că pornim dezamagiți din start. Personal, cred că propunerile pe care le-am enumerat se pot realiza într-un termen relativ scurt. Și, chiar dacă acest timp este scurt, cu o echipă de oameni bine coordonată, formată din specialiști din diferite domenii, cred că se poate realiza un proiect serios și bine documentat cu care să putem să ne prezentăm la această competiție, și chiar să o câștigam. Până la urmă, trebuie să arătăm că societatea arădeană este deschisă spre inovație și este pregătită pentru implementarea unor modalități noi de a produce și consuma energia și resursele care ne sunt puse la dispoziție.

One Reply to “Interviu cu Marian Heredea”

  1. Suciu Claudia says:

    ce faci cu toate cadavrele de cal/ crengi/ Dacii/ miliarde de PET-uri etc. care plutesc si se agata in instalatii ?

Lasă un răspuns