Rozsnyay și Földes – Aproape vecini, aproape rivali

Este vorba despre cei doi mari farmaciști, Rozsnyay Matyas și Földes Kelemen, care au trăit în Aradul acelorași vremuri, în Aradul sfârșitului de secol XIX. Cei doi au fost aproape vecini, locuind la mai puțin de cinci minute de mers la pas prin oraș, unul avându-și locuința în Avram Iancu, iar celălalt pe Eminescu. Au fost în același timp aproape rivali, unul având inițial o gamă de produse a cărei piață a fost acaparată ulterior de către celălalt, însă primul a fost mai inspirat, iar acest lucru i-a adus o faimă mai mare în rândul pasionaților de medicină.

Aceasta va fi și ordinea în care am să-i „povestesc” pe cei doi, ordinea în care am să prezint câte puțin din viețile a doi dintre cei mai bogați oameni ai urbei, la vremea respectivă. Primul, cel cu locuință, laborator și farmacie în Piața Avram Iancu, este Rozsnyay Mayas.

Rozsnyay Matyas

S-a născut în Szabadszallas (Kunszentmiklos, Bacs-Kiskun, Ungaria) la data de 14 martie 1833 și a decedat la vârsta de 62 de ani, pe 5 august 1895, în Arad. Tatăl acestuia s-a numit Rozsnyay Janos, iar mama acestuia a fost Wirtzfeld Ezster. După ce a absolvit școala elementară din localitatea natală, Matyas a urmat cursurile Colegiului Reformat din Kecskemet. Ulterior a fost admis la Wiener Neustadt Militärakademie, pe care însă a abandonat-o în anul 1848, datorită situației politice. După ce lucrurile s-au așezat din nou pe făgașul normal, Rozsnyay a decis să reia studiile, însă de data aceasta în domeniul medicinei. A început să studieze farmaceutica în Budapesta, însă în 1855 obține diploma de maestru la Universitatea din Viena. Timp de peste zece ani a lucrat ca asistent al farmacistului Zsigmond Katona în Szeged, respectiv Kecskemet. În 1871 se întâlnește la Arad, unde se organizase în acel an Întâlnirea Anuală a Doctorilor și Cercetătorilor Naturaliști din Ungaria, cu farmacistul Szarka Janos, care îi propune să vină în Arad, unde acesta avea o farmacie înființată în 1824, care în 1887 se mută în clădirea astăzi cunoscută drept Palatul Rozsnyay.

Ajuns în Arad, Matyas începe să se implice și în viața publică a orașului, documentele de la sfârșitul secolului 19 arătând că în 1890 și 1893, acesta apare printre membrii Consiliului Municipal, ca membru al comitetului pentru epidemii, dar și ca fiind primul președinte al unei bănci de economii din oraș. De asemenea, a fost un cunoscut membru al masoneriei arădene, fiind până în anul 1888 membru al lojii Fraternitas, ulterior înscriindu-se în loja Concordia, al cărei prim Maestru ajunge.

Farmacistul a mai fost și membru al primului comitet executiv (provizoriu) al Asociației Kolcsey, înființată la 24 aprilie 1881. Alături de acesta mai făceau parte din comitet personalități locale ale vremii, cum ar fi Tabajdi Karoly, președinte-comite suprem al comitelui și orașului Arad sau Wallfisch Armin, proprietar al unei case de schimb care se ocupa de traduceri în germană ale operei lui Mor Jokai. Mai târziu a făcut parte și din comitetul executiv permanent al Asociației. În cariera sa de cercetător al domeniului farmaceutic, Rozsnyay a scris câteva cărți în care trata anumite aspecte ale cercetărilor sale, însă în același timp s-a ocupat și de traducerea în maghiară a primei cărți despre șah, fiind un pasionat al acestui sport al minții.

În anul 1891, acesta se îmbolnăvește, dar rămâne în continuare o figură publică în Arad până în anul 1895, când în ziua de 5 august moare, răpus fiind de cancerul la stomac și la ficat. Acesta a avut doi fii, Kalman și Jozsef, ambii lucrând în domeniul în care tatăl lor a excelat o viață întreagă.

Rozsnyay Matyas a fost și un pasionat de fotografie, acesta declarând la un moment dat, undeva în anii 1860, după ce ținuse o prezentare despre fotografie unor medici la o întâlnire anuală a acestora, că se va ajunge ca fotografiile să înlocuiască desenele din cărți. De asemenea, Rozsnyay a fost primul locuitor al Aradului care a avut telefon fix, acesta fiind conectat atât la farmacia de la parterul palatului său, cât și la locuința de la ultimul etaj.

Aproape vecini

Palatul Farmacistului Rozsnyay Matyas se află în Piața Avram Iancu și a fost construit în a doua jumătate a secolului 19. Se pare că înainte de a-i aparține lui Rozsnyay, clădirea a fost a farmacistului Szarkai Janos, care în anul 1887 își mută farmacia în aceasta, anul respectiv putând fi chiar anul construcției palatului. Impunătorul edificiu adăpostea atât locuința savantului Rozsnyay, cât și farmacia, respectiv laboratoarele de cercetare ale acestuia. Farmacia era situată la parter, cu vitrină în Szabadsag-ter și pe strada Jozsef Eotvos, la etajul întâi al clădirii aflându-se latoratorul de cercetare, iar la cel superior locuința savantului farmacist. În 1902, după planurile arădeanului Iosif Steiner, clădirea îmbracă haina Secessionului. Pe fațada actuală se regăsesc și anumite însemne masonice, Rozsnyay Matyas fiind o figură de referință in istoria masoneriei arădene. De menționat este însă faptul că fațada actuală nu este identică cu cea de la începutul secolului trecut, o parte dintre ornamente fiindu-i înlăturate în jurul anului 1950.

La nu foarte mare distanță de locul în care și-a petrecut Rozsnyay ultima parte a vieții, pe strada Eminescu, își avea casa celălalt mare farmacist arădean, Földes Kelemen care însă, în perioada în care celălalt cercetător încă trăia, a locuit într-o clădire mult mai modestă decât a acestuia, desfășurată pe parter și etaj. Pentru a ţine pasul cu moda vremii, farmacistul îl angajează pe Tabakovic pentru a-i proiecta o casă P+2 în stil secession. Proiectul viitoarei case fiind pe placul comanditarului, acesta hotărăşte demolarea vechii case a lui Földes şi construirea unui nou edificiu ce va fi finalizat în anul 1900. Un lucru interesant este acela că Tabakovic a proiectat nu numai edificiul ci şi mobilierul farmaciei şi al laboratoarelor, pavimentrul, decoraţia interioară, etichetele utilizate pe recipiente şi reclama farmaciei.

Observăm și în acest caz tendința oamenilor cu stare financiară bună din Aradul anilor 1890-1910 de a trece de la stilurile arhitecturale de dinainte de această perioadă, la popularul la acea vreme, secession. Palatul Földes a fost îmbrăcat din prima zi cu această haină, luând astfel locul Casei Földes care, cel mai probabil, nu abunda de ornamente, însă Palatul Rozsnyay și-a schimbat haina în anul 1902, neajungând să mai fie văzut în straie noi de către cel al cărui nume îl poartă.

Aproape rivali

Prima mare creație a farmacistului Rozsnyay Matyas a fost o cremă de față pentru doamne, numită Serail, care promitea că în doar câteva zile va elimina toate defectele de pe chipul celor ce o vor folosi. Crema a avut succes, însă între timp, Földes Kelemen inventase o altă cremă, mai sănătoasă și cu efecte mai rapide și mai vizibile decât Serail-ul lui Rozsnyay. Este vorba despre crema Margit, care în scurt timp a ajuns lider pe piață, exportându-se într-o serie de alte țări ale lumii.

Rozsnyay nu s-a angajat în ceea ce ar fi putut fi un război al cremelor, ci s-a axat pe munca în laborator, în vederea realizării de noi descoperiri. A reușit astfel să creeze un medicament simplu, care avea ca scop vindecarea durerilor de cap și a febrei, dar care avea un aspect și un gust agreabil, fiind realizat pe bază de Chinină. Aspectul și gustul erau importante pentru acest medicament, deoarece era destinat în special copiilor, fiind astfel mult mai ușor de administrat acestora. Medicamentul pe bază de Chinină a ajuns să fie vândut și în afara spațiului maghiar, Rozsnyay obținând premiul farmaciștilor la una din Întâlnirile Anuale ale Doctorilor și Cercetătorilor Naturaliști din Ungaria.

În timp ce Rozsnyay se mândrea cu medicamentele lui pe bază de Chinină, Földes, născut în anul 1843, continua să producă crema Margit, pentru îndepărtarea pistruilor și a imperfecțiunilor pielii. Era foarte populară atât pentru că își făcea efectul în 3-4 zile, ducând într-un timp atât de scurt la dispariția acneei, a punctelor negre și chiar a imperfecțiunilor cauzate de bolile de ficat, dar și pentru că nu conținea mercur sau alte substanțe care dăunează țesutului, substanțe care de altfel erau prezente în majoritatea celorlalte produse de pe piață.

Inventată de către Földes, crema a primit numele fiicei acestuia. Abia în 1896 farmacistul își înregistrează această marcă pentru a o proteja de produsele contrafăcute care începuseră să apară pe piață. Pentru a se face distincția dintre cele contrafăcute și produsele Margit originale, Földes a introdus în etichetele acestora blazonul familiei, însoțit de cuvintele Gutori Földes Kelemen gyógyszerész Aradon.

Produsele Margit, după ce și-au construit reputația în rândul consumatorilor maghiari, a intrat cu succes pe piețele europene, în special pe cea germană și cea franceză, fiind primele produse farmaceutice ungurești care plecau spre export. Farmacia lui Földes avea contracte de publicitate cu o multitudine de ziare din întreaga Europă, cele mai de succes reclame fiind cele din publicațiile destinate exclusiv publicului feminin, așa cum era de așteptat.