Salacz Gyula – 26 de ani la cârma urbei

Salacz Gyula a văzut lumina zilei la data de 31 ianuarie 1832, în oraşul Gyula din Ungaria. Tatal lui era Louis Salacz Gyula, un cunoscut avocat in domeniul imobiliar iar mama se numea Theresa Veber.La varsta de 17 ia parte la luptele din timpul Revolutiei (1848-1849) fiind inrolat in Garda Nationala. Dupa anii revolutiei studiaza stiintele juridice si devine avocat in anul 1861. Din anul 1872 se stabileste la Arad si devine procuror-sef in perioada 1872-1875 in timpul cand Aradul este oras liber regal.

Fiecare oraş în parte a avut câte un personaj care a schimbat faţa urbei, în diferite feluri sau care a dat oraşului faţa pe care o vedem azi. Aşa cum Bucureştiul l-a avut pe Pake Protopopesc, Clujul pe Géza Szvacsina, Timişoara pe Johann K. Preyer, Alba Iulia pe Camil Velican, Iaşiul pe Ioan Manciuc, aşa şi Aradul l-a avut pe Salacz Gyula.

În anul 1875, acesta a fost ales primar al Aradului. Se spune că „el promova în funcţii de răspundere numai pe criteriul capacităţii. Avea inrasingentă maximă faţă de subaltern şi funcţionarii din primărie, avea spirit de convingere (dezbateri furtunoase în cadrul şedinţelor de consiliu)”. Principalul obiectiv cu care acesta a preluat funcţia de conducător al urbei era acela de a face din Arad un oraş cu o infrastructură adecvată secolului în care trăiau. Aradul avea la momentul intrării lui în funcţie, străzi iluminate cu gaz, numai străzile centrale erau pavate, multe dintre străzi erau denivelate şi greu accestibile pe vreme ploioasă.

Nenumărate braţe ale Mureşului traversau oraşul, desele inundaţii afectând atât cartierele mărginaşe, cât şi zona de centru a oraşului, ultima inundaţie semnificativă până la începerea primului său mandat de primar a fost în anul 1844. Străzile mlăştinoase favorizând epidemiile, în special cele de ciumă (1709; 1737-1738; 1739-1741; şi de holeră (1732; 1738; 1872-1873). Braţele Mureşului ce pătrundeau prin oraş au fost desfiinţate în timpul mandatului acestuia, singurul rămas fiind Mureşelul sau Mureşul mort. Tot atunci au fost finalizate şi lucrări de ridicare a digului pe lungimea Mureşului şi amenajarea falezei pentru promenadă. Cu o firmă engleză numită Meyer au început lucrările de canalizare şi introducerea apei potabile, folosind sistemul Shone cel mai modern în acel timp (parţial existent şi funcţional şi astăzi). Tot de către această firmă a fost construit şi dat în folosinţă Turnul de apă, în anul 1896. Cu un an înainte de inaugurarea turnului, în Arad a fost introdus iluminatul public stradal, în aceeaşi perioadă începând şi lucrările de asfaltare şi refacere a trotuarelor. Şi în domeniul industriei, Aradul a fost pe drumul cel bun în timpul mandatelor de primar ale lui Salacz Gyula. Industriaşul austriac Johann Weitzer a inaugurat o fabrică de vagoane, în anul 1891, iar pe lângă fabrică, acesta a pus bazele unei fundaţii importante pentru sprijinirea învăţământului profesional.

Cel mai longeviv primar al urbei noastre a sprijinit deschiderea Şcolii de Artă şi Meserii în anul 1892, singurul insitut de invătământ profesional din acel timp care dispunea şi de ateliere şcoală. A militat cu succes pentru organizarea primului târg economic şi comercial din provincie în anul 1890. A sprijinit acţiunile de construire a unor linii ferate de interes local în valea Muresului şi a Crişurilor. În mandatele sale au fost amenajate principalele bulevarde ale Aradului și au fost scrise monografiile lui Marki Sandor – cele mai complexe lucrări despre istoria Aradului. În domeniul cultural, sportiv, obictivul urmărit de acesta era ca Aradul, păstrănd caracterul de oraş al micilor mesteşugari şi al comercianţilor, să devină şi un puternic centru cultural şi sportiv. Pe timpul mandatului său au luat fiinţă o serie de fundaţii şi asociaţii cu caracter cultural, respectiv sportiv. Primul meci oficial de fotbal din Transilvania s-a jucat tot în timpul mandatului acestuia, în august 1899. A militat pentru construirea unor şcoli: Şcoala pentru nevăzători, prima şcoală de acest gen din ţară, actualmente Şcoala populară de artă, liceul civic de băieţi, actualul Liceu agro-alimentar şi de fete, actualul Colegiu Ghiba Birta, Liceul superior Economic, lângă Palatul Cultural. După incendiul devastator din 1883 a finanţat reconstruirea Teatrului Municipal. În domeniul urbanistic a pus la punct finalizarea lucrărilor la turnul primăriei şi inaugurarea oficială a instituţiei administrative. Constrirea celor mai importante clădiri din centrul istoric al Aradului, multe din ele constituind obiective de patrimoniu. Încă din timpul vieţii sale i-a fost acordat titlul de „Cetăţean de onoare al Aradului” , cu cinci ani înainte să moară, în anul 1910. Tot Salacz Gyula este cel care a dat arădenilor primele parcuri administrate de Primăria oraşului.

Câteva dintre evenimentele întâmplate în timpul mandatelor lui Salacz, care au schimbat viaţa oraşului sunt următoarele:

  • 1875 – finalizarea construcţiei actualului Palat Administrativ al oraşului – construit între 1872-1875, în stil neorenascentist, după planurile originale ale arhitectului Lechner Odon, însă la parametrii mai restrânşi, din cauza crizei financiare din anul 1873. Edificiul a fost construit sub supravegherea arădeanului Francisc Pekar.
  • 1876 -Palatul Administrativ este inaugurat, iar primăria se mută din imobilul aflat în actuala Piaţă Avram Iancu.
  • Din anul 1876, Preparandia fuzionează cu Institutul Teologic Ortodox Romȃn. Apare astfel o nouă instituție școlară: Institutul Pedagogic – Teologic Ortodox Romȃn din Arad. Preparandia, în cadrul acestei noi instituții nu a dispărut, ea a rămas de sine stătătoare, precum Institutul Teologic. Noua instituție apărută în 1876 s-a definit și prin faptul că cele două școli care au fuzionat au avut un singur director și un singur corp profesoral
  • 1877 – Concertează la Arad Pablo de Sarsate (1844-1908) și Henryk Wieniawski (1845-1880).
  • Apare revista, Biserica și școala, cu existență neîntreruptă până în 1948
  • 1879 – Concertează la Arad Johannes Brahms, în sala de festivităţi a hotelului Crucea Albă (azi Aradealul).
  • 1890 – Se înfiinţează „Societatea Filarmonică Arădeană”
  • Cazinoul din Arad este inaugurat
  • Ia fiinţă la 5 ianuarie 1890, sub denumirea de ,,Banca Poporală pentru Aradul–Nou şi provinţa”, cooperativă de credit Aradul-Nou.
  • Se inaugurează monumentul celor 13 generali executaţi în Cetatea Aradului în anul 1849, monument denumit „Statuia libertăţii”, operă a sculptorului György Zala (1853-1937).
  • Se înființează primul club de canotaj din Transilvania – „Asociația Vâslașilor Murăș Arad”.
  • Este înfiinţată fabrica de mobilă L.E.Lengyel fiind furnizoare de mobilă a Curţii Imperiale Austro-Ungare şi a Curţii Regale Române, iar în perioada 1985-1990 principalul furnizor pentru Casa Republicii.
  • Construcţia Palatului Andrenyi este finalizată, clădirea fiind construită de către familia de comercianți Andrényi, originară din Ghioroc, înnobilată cu titlul de baron. Clădirea aparţine stilului Neoroman şi apare pe lista oficială a Monumentelor Istorice, eliberată de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional din România, eliberată prin Ordinul nr. 2.361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute.
  • 1891 – Este începută construirea Palatul Neumann, de către familia Neumann, originară din Austria.
  • Fabrica de Vagoane a lui Johann Weitzer este inaugurată sub denumirea de sub denumirea de Fabrica de Vagoane și Motoare „John Weitzer„, prima fabrică de locomotive cu abur, pentru ecartament normal, din Transilvania.
  • În luna noiembrie 1891 a avut loc o conferinţă specială consacrată dezbaterii problemei alimentării cu apă a oraşului în urma căreia s-a luat decizia construirii uzinei de apă,în parte din fondurile primăriei iar în parte prin subscripţie publică. Această şedinţă a avut loc în urma presiunii publice şi a unei scrisori înaintate primăriei de către Hideg Kalman, scrisoarea trimisă la 26 octombrie 1891 propunea ca până la organizarea alimentării centrale, să se sape cel puţin o fântână de mare adâncime.
  • 1892 – Construcţia Palatului de Justiţie din Arad este finalizată, aparţinând stilului Eclectic. Pe deasupra intrării, la ambele etaje se găsesc balcoane clasicizante, dar în acest stil a fost ridicată și balustrada de la acoperiș. Fațada dinspre parcul Eminescu este dominată de marile ferestre ale sălii festive, purtând elemente de stil neobaroc. Fațada clădirii dinspre râul Mures poartă amprenta stilului renacentist italian. În fața clădirii a fost dezvelit bustul eroului revoluționar Avram Iancu.
  • Este finalizată construcţia Palatului Neumann.
  • Începe construcţia Palatului Cenad, din actuala Piaţă a Primăriei.
  • 1893 – Ia fiinţă Complexul Muzeal Arad, fiind o expoziție de relicve al revoluției pașoptiste, etalată în holul de la etajul II al Teatrului de Stat
  • 1894 – Palatul Cenad este inaugurat, clădirea fiind construită de către societatea de cale ferată Arad-Cenad, după planurile arhitectului Jivaszek. Clădirea face parte din ansamblul urbanistic al Pieței Primăriei ridicat într-o combinație de stiluri eclectic și neoclasic, cu o arhitectură bogat ornamentată în stil clasic și renascentist ce prezintă elemente decorative care îi trădează menirea ca funcționalitate. Este vorba de zeul comerțului Mercur, a cărui figură este reprezentată pe frontispiciul edificiului.
  • Este organizată licitaţia pentru reţeaua de apă şi pentru turnul de apă al oraşului. La licitaţie au participat firmele lui Kalman Toth şi Kruth Karoly, ambii din Arad şi firma Meyer din Londra, aceasta din urmă câştigând proiectele.
  • 1895 – Intră în funcţiune reţeaua de electricitate a oraşului.
  • 1896 – Construcţia Turnului de apă este finalizată, în stil donjon medieval. Turnul servit pompării apei potabile în rețeaua de distribuție a orașului. Construcția de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decorațiile ferestrelor și a balcoanelor.
  • În anul 1896, la „Fabrica de Maşini, Vagoane şi Turnătorie de fier” a societăţii pe acţiuni Johann Weitzer din Arad a fost produsă prima locomotivă cu abur seria 377, după proiectul seriei MAV – 377, al fabricii de locomotive din Budapesta.
  • 1897 – În 1897 apare ziarul Tribuna Poporului, sub redacția lui Ioan Russu-Șirianu, care în 1904 își schimbă numele în Tribuna, iar în 1905 redactorul devine Sever Bocu.
  • La 13 ianuarie a fost proiectat pentru prima oară la Arad un film de aproximativ 20 de minute, în sala de festivităţi a hotelului Crucea Albă. Din cauza faptului că proiecţia a prins bine la public, caravana a trebuit să rămână în Arad 12 zile, nu una, aşa cum era programat, având până în final 13 proiecţii.
  • 1899 – la 5 iulie 1899, a luat fiinţă Societatea de Fotbal din Arad, organizată pe baza unor principii militare.’Căpitanul” primei echipe a fost ales profesorul Marton Matusik.
  • la 15 august se joacă primul meci oficial de fotbal din Transilvania, la orele 17, pe câmpul viran de lângă fabrica de vagoane. “Căpitanul “ Matusik a fost arbitrul meciului, iar cronica vremii mai menţionează că au mai fost şi doi arbitri de tuşă.
  • 1900 – este construit sediul fostei Societăți bancare „Victoria”, pe Str. Horia 3-5 str. Episcopiei 2.

Salacz Gyula predă ştafeta la primăria oraşului Arad, masonului Institoris Kalman, în anul 1901. Începând cu anul 1901 şi până în 1906 când se pensionează, acesta este reprezentant al oraşului în parlamentul maghiar.

Salacz Gyula se stinge la Arad, pe data de 17 iulie 1915, la vârsta de 83 de ani. Faptele lui ne-au rămas în memorie, iar pentru a nu-i uita numele, fosta stradă Măcinului (fostă Paganini, fostă Sarossy) a primit în anul 2010, denumirea de Salacz Gyula, iar acestuia i-a fost ridicat, în anul 2012, un bust din bronz, la intersecţia străzilor Episcopiei şi Ilarie chendi cu Salacz Gyula.